.

Question 1

Ce competente au/n-au primit elevii de la scoala?

Answer 1

• competențe teoretice, un fel de cultura generala
• foarte mult accent se pune pe reproducerea informației (cuvant cu cuvant)
• au lipsit activitățile practice, unde putem pune în aplicare cunostintele invatate?
• lipsește capacitatea de a “livra” gandirea critica

Question 2

Provocări adresate profesorului

Answer 2

Responsabilitatea
Flexibilitatea
Autoreflectia

Question 3

Ce e expertiza didactica

Answer 3

caract. ale profesorului care produc rezultate educaționale poz., vizibile în performanța elevilor la evaluările standardizate și în evaluările supervizorilor
→ A deveni expert înseamnă spori eficiența în rezolvarea prob. Specific domeniului de expertiză

Question 4

Competenta didactica

Answer 4

Cunoștințe + deprinderi + atitudini
Cunoștințe→ din domeniul specific de specialitate + de didactică + psihologia dezvoltării copilului + managementul clasei
Pentru a fi învățată, cunoașterea trebuie reconstruită: selectată, organizată, recodată, adaptată caracteristicilor elevilor, asimilată, evaluată, certificată, transferată etc.
Deprinderi → de a transmite inf., de a se face înțeles, să managerieze clasa (să o țină sub control), de a monitoriza simultan mai multe comportamente diferite, să ofere atenție mai multor stimuli, care să ajungă la automatizare; de a prelucra inf.
Atitudini→ față de copii, de învățământ, de profesie în sine ( ma regăsesc, îmi place sau o fac doar ca să am un loc de muncă?), față de părinți și față de colegi, față de comunitate

→ sunt dobândite, NU înnăscute, prin urmare pot fi învățate

Question 5

Modelele expertizei didactice

Answer 5

1. Ipoteza persoanei inteligente
2. Ipoteza profesorului cunoscător/informat
3. Ipoteza competenței profesionale

Question 6

1. Ipoteza persoanei inteligente

Answer 6

• Profesorii eficienți dovedesc caract. cognitive superioare
• capacitățile cog. cu care indivizii intră în domeniul professional didactic sunt cruciale în determinarea calității predării
• predarea este o activitate extrem de solicitantă, complexă, cu grad ridicat de impredictibilitate și, altfel, necesită flexibilitate cognitivă și rezolvare rapidă de probleme

Question 7

2. Ipoteza profesorului cunoscător/informat

Answer 7

• Profesorii eficienți dovedesc cunoștințe domeniu-specifice, achiziționate pe parcursul formării profesionale
  Rezultate ale studiilor
• Abilitățile cognitive și cunoștințele academice prezic semnificativ succesul profesional
• Corelație semnificativă poz între abilitățile cognitive generale ale profesorului & performanța elevilor
• Alte studii raportează corelație nesemnificativă între cele 2 variabile
• Dificultate concepută a ipotezei persoanei inteligente: sunt abilitățile cognitive prerechizite generale necesare profesiei didactice….

Question 8

3. Ipoteza competenței profesionale

Answer 8

• Expertiza didactică însumează cunoștințe, convingeri, motivație și autoreglare personală
  Variabilele luate în studiu
  ● Variabile referitoare la profesor: cunoștințe de didactică, convingeri constructiviste, entuziasm în predare, autoreglare personală adaptativă, performanțe academice
  ● Variabile instrucționale: încărcare cognitivă a sarcinilor, suport în învățare (…), managementul clasei (..)
  ● Variabile referitoare la elev: performanța școlară, entuziasm/plăcere în învățare

Question 9

Profesorul in perspectiva socio-cognitivista

Answer 9

ghidul de pe margine” care asistă elevii în procesul de descoperire a propriilor semnificații, și nu “înțeleptul de pe scenă”
Lev Vîgotsky (1896-1934) - constructivism social - Învățarea este un act de mediere socială. Nicio activitate de învățare nu poate fi analizată și înțeleasă în afara contextului social în care se
produce. → dezv. cog. este, în esență, un proces social

Question 10

Concepte cheie din paradigma socio-cognitivista

Answer 10

1. Zona proximei dezvoltari
2. Internalizare
3. Esafodaj

Question 11

Zona proximei dezvoltari

Answer 11

intervalul dintre ceea ce poate fi realizat de un copil fără îndrumare și ceea ce poate el realiza cu ajutorul unei persoane care știe mai multe (dif. dintre performanța independent și performanța asistată) provocările intelectuale trebuie plasate doar cu unu-doi pași mai sus față de ceea ce înțelege deja copilul.
→ Copilul învață cel mai bine NU din instrucție directă, ci prinparteneriat cognitiv între experți șinonexperți (profesor-elev, tutore-ucenic, elev expert-elev novice)
→ Potențialul copilului este cel mai bine evidențiat prin ceea ce pot ei să realizeze atunci când lucrează cu o persoană mai competentă și nu doar atunci când lucrează singuri.
→ copiii trebuie puși în grupuri eterogene (nu trebuie puși pe cei “deștepți” vs. cei “proști”)

Question 12

Internalizare

Answer 12

preluarea cunoștințelor din contextul social în care sunt prezentate și utilizarea lor în manieră personală

Question 13

Esafodaj

Answer 13

procesul prin care adulții oferă ajutor unui copil în rezolvarea de probleme, ajutând atât tipul, cât și cantitatea de ajutor la niv. potențialului copilului. Pe măsură ce elevul internalizează sarcina, profesorul descrește gradual niv. de suport oferit elevilor. → Are în vedere dezv. cog. socio-emoțională și comportamentală (MLE-mediated learning experience)

Question 14

Parcurgerea ZPD

Answer 14

• Performanța este asistată de alte persoane mai competente
• Performanța este reglată de copil
• Performanța este automatizată

Question 15

Aplicatie / teorie - invatare ecologica

Answer 15

Învățare ecologică = aducerea unor situații reale pt a se învăța - antrenarea minții
Aplicație
- Conform textului științific răspundeți la întrebări.
- Profesorul creează întrebări pe baza textului
- Putem pune întrebări și sa de că răspuns exemple din viața personală
- Un scurt videoclip
Teorie → Aplicație – deducție
– se poate face când informația este grea
Aplicație → Teorie – inducție
– se poate face când informația este simplă

Question 16

Ce tipuri de invatare contine teoria socio-cognitiva

Answer 16

Teoria socio-constructivistă→ conține înv. ecologică și cea activă
Procesări cognitive
- Să eticheteze/descrie/exemplifice
- Să argumenteze - Să prezică
- Să descrie - Să sintetizeze
- Să recunoască - Să identifice/discrimineze

Question 17

Conflictul socio-cognitiv

Answer 17

• Rolul interacțiunilor sociale - să genereze conflictul cognitiv (o stare de dezechilibru care forțează individul să-și modifice schemele existente. Modificarea se produce cu condiția ca elevii să fie antrenați activ în rezolvarea de probleme, prin interacțiuni verbale.
• trebuie să existe o confruntare între mintea copilului și conținutul pe care trebuie să-l proceseze

Question 18

Beneficiile diferentiate de pe urma interactiunilor sociale

Answer 18

– pe verticală: între un expert și un novice
– pe orizontală: între elevi
→ o diferență de expertiză prea mare - copiii tind să preia soluția fără să o analizeze în mod critic, fără a participa la procesul de construcție
→ pentru o modificare de perspectivă, copiii beneficiază mai mult de pe urma interacțiunilor cu copii de aceeași vârstă
→ pt. dobândirea unei noi deprinderi, este mai benefică interacțiunea cu o persoană mai experimentată

Question 19

Cele 5 asumptii ale abordarii constructiviste

Answer 19

1. Învățarea este un proces de construcție mintală
2. Învățarea este un proces de construcție
3. Interpretarea este personală
4. Învățarea este activă
5. Învățarea este contextuală

Question 20

1. Învățarea este un proces de construcție mintală

Answer 20

• Oamenii învață din experiență personală
• Prin învățare construim o reprezentare internă asupra lumii externe, prin diverse operații: integrare, transfer, transformare, modificare, remodelare a cunoștințelor declarative/procedurale

Question 21

2. Învățarea este un proces de construcție

Answer 21

• Îmbogățirea conceptuală se produce prin confruntări între semnificațiile personale vs semnificațiile celorlalți
• Învățarea devine dependentă de interacțiunile sociale de relațiile interpersonale, de comunicare cu ceilalți

Question 22

3. Interpretarea este personală

Answer 22

• Mare parte din ceea ce învățăm rezultă din interpretarea și reinterpretare permanentă a propriilor experiențe

Question 23

4. Învățarea este activă

Answer 23

• Presupune implicare în căutarea, procesarea, înțelegerea generarea de semnificații, cunoștințe, relații etc.

Question 24

5. Învățarea este contextuală

Answer 24

• Procesul învățării ar trebui să aibă loc în situații semnificative pt. elevi și relevante pt. contextul în care va fi utilizată mai târziu noua inf.
• Sunt preferate strategiile de studiu transferabile, ancorate în contextele lumii reale

Question 25

Implicații educaționale ale paradigmei constructiviste

Answer 25

• Încurajează participarea elevului la procesul de predarea-învățare (provoacă elevii să execute procesări de adâncime)
• Promovează învățarea prin parteneriate între novici și experți în cadrul cărora expertul acționează ca un facilitator
• Stimulează interesul elevului și crește implicit sentimentul de satisfacție al acestuia (autoeficacitatea percepută)
• Necesită o pregătire prealabilă suplimentară a profesorului, effort mai susținut
• Promovează evaluarea dinamică care ia în considerare contribuția socială la determinarea produselor învățării
• Concepe școala sub forma unor comunități de învățare în care responsabilitatea pentru învățare este individuală, realizată prin participare la rezolvarea în grup a sarcinilor (interacțiune, negociere și colaborare)

Question 26

Avantaje si dezavantaje ale invatarii constructiviste

Answer 26

Avantaje
1. constructivismul ia în considerare faptul că elevii construiesc sensul prin efort personal
2. creează un mediu de învățare complex
3. Încurajarea participarea activă a elevilor
4. Relațiile sociale sunt foarte importante
5. Presupune manipularea multiplă a reprezentărilor diverse asupra cunoștințelor
6. Acordă importanță implicării părinților și membrilor comunității. Aceștia sunt considerați “experții” ce pot sprijini elevii în deprinderea unei învățări de tip constructiv
Dezavantaje
1. Consum mare de resurse cognitive, de timp și de resurse fizice
2. Dezavantaje specifice activităților de grup
3. În cazul elevilor motivați sau cu nivel ridicat al autoeficacității o astfel de metodă este provocatoare, incitantă; pentru cei nesiguri de sine sau pentru cei care nu au suficientă expertiză în descoperirea de informații noi, poate deveni frustrantă

Question 27

Abordarea predării-învățării în manieră tradițională vs constructivistă

Answer 27

Centrarea învățării→ T: pe profesor și pe conținut→ C: pe elev (pe a învăța cum să înveți)
– Implicarea elevului în învățare → T: redusă (mai mult pasiv) → C: ridicată (activ)
– Învățarea → T: un produs → C: un proces
– Procesul de învățare → T: structură rigidă → C: flexibil

Question 28

Legatura dintre adancimea procesarii informatiei si stilul de predare

Answer 28

• corelatii negative semnificative
  o procesarea de suprafata si predarea centrata pe elev
  o procesarile de adancime si predarea centrata pe professor

Question 29

Criterii de diferentiere ale elevului eficient

Answer 29

1. Strategii de invatare
2. Perspctiva asupra inteligentei
3. Scopuri de competenta/performanta
4. Nivelul de aspiratii
5. Perceptia autoeficacitatii
6. Asumarea responsabilitatilot
7. Atribuirile
8. Amanarea recompensei

Question 30

1. Strategiile de invatare

Answer 30

a. Strategii de invatare (memoreaza, mentin active si le transforma in situatii pe continuturi noi)
b. Evaluarea strategiilor (folosesc mai des sim ai efficient strategiile care aduc beneficii mai mari)

Question 31

2. Perspectiva asupra inteligentei

Answer 31

a. Inteligenta ca entitate fixa (mentalitate fixa – superpozabila cu scopurile de performanta)
 Inteleg evaluari negative ca un atac personal
 Conceptualizeaza evaluarile negative drept un indiciu al lipsei de inteligenta
 Evita situatiile in care pot primi feedback negativ
 Resping provocarile deoarece le considera amenintatoare
 Esecul reprezinta o situatie epuizanta
b. Inteligenta ca trasatura modificabila (mentalitate de crestere – superpozabila cu scopurile de competenta)
 Raspunsul la esec prin investitie crescuta de efort
 Cauta noi provocari pe care le inteleg ca experinte de invatare
 Feedback corectiv le ghideaza efortul de constructie a comportamentelor corecte

Question 32

Elevi cu scopuri de competenta vs performanta

Answer 32

Elevi cu scopuri de competenta
- Definesc succesul in termeni de imbogatire si progres
- Valorizeaza efortul, munca sustinuta, provocarile si procesarile cognitive de adancime
- Centrare pe procesul de invatare sau pe sarcina
- Accepta erorile ca un aspect firesc al procesului de invatare
- Traiesc in maniera pozitiva orice experinta noua de invatare
- Isi masoara succesul prin compararea performantelor personale curente cu cele anterioare (progres individual)
Elevi cu scopuri de performanta
- Definitia succesului in termeni de recunoastere si note mari
- Valorizeaza depasirea competitionala a celorlalti si notele ridicate
- Centrati pe rezultatele invatarii
- Interpreteaza erorile ca fiind umilitoare si de neacceptat
- Se bucura de performantele proprii superioare celorlalti
- Isi masoara succesul cu compararea performantei proprii cu ale celorlalti

Question 33

4. Nivelul de aspiratii

Answer 33

au aspiratii inalte, considera ca pot obtine succesul in viata daca depun efort intens, aspiratiile trebuie sa fie realiste

Question 34

5. Perceptia eficacitatii personale

Answer 34

increderea unei persoane in propriile capacitate de a indeplini o sarcina; accepta sarcini mai provocatoare, au achizitii academice mai bune, cu performante superioare; adera la modelele sociale pozitive, care demonstreaza strategii de a obtine succes intr-un domeniu;

Question 35

6. Asumarea responsabilitatilor

Answer 35

rezolva sarcina asumata fara sa renunte pe parcurs. Metode: auto-instructie verbala, ignorarea distractorilor, managementul timpului de studiu, controlul anxietatii, auto-motivare. Indivizii difera prin maniera in care isi asuma responsabilitatea pentru cauzele si consecintele actiunilor personale.

Question 36

7. Atribuirile

Answer 36

Intern - elevi de succes

Question 37

8. Amanarea recompensei

Answer 37

capacitatea de amanare a recompensei este un predictor acurat al succesului scolar. Copiii capabili sa tolereze amanarea recompensei obtin succes in viata, inclusiv performanta scolara; este esential sa ii invatam sa rezolve sarcini in lipsa recompenselor imediate

Question 38

Ce influenteaza motivatia?

Answer 38

 Functiile executive
 Baza de cunostinte (MLD)
 Abilitati si strategii de reglare

metacognitia
performanta

Question 39

Care sunt elementele SDT?

Answer 39

Autonomie, competenta, apartenenta